Doar o treime (14 cazuri) dintre aceste cereri au fost acceptate de banci spre negociere, restul au fost respinse dupa ce comerciantii au invocat faptul ca banca este tert fata de obligatia de restituire sau platile au fost facute de catre consumatori care si-au divulgat informatiile personale si au introdus singuri toate datele de securitate.
Exemple de cazuri în care bancile au acceptat negocierea cu consumatorii în cadrul CSALB
Site-uri clonate / plati online: L.S. din Iasi a facut o plata online în valoare de 40.000 de lei pe care, ulterior, a contestat-o dupa ce a observat ca site-ul era o clona a celui original. În urma negocierii din cadrul CSALB, banca a oferit, ca gest comercial, suma de 20.000 de lei. S-a mentionat în hotarare ca, daca prejudiciul va fi recuperat ca urmare a actiunii Politiei, consumatorul se obliga sa restituie suma încasata de la banca.
Date de pe card transmise prin sms / e-mail: Consumatoarea C.L. din Bucuresti a divulgat datele cardului personal ca urmare a unui anunt postat pe un website de vanzari. Prejudiciul a fost de 17.280 de lei, iar banca a oferit, ca gest comercial, suma de 8.640 de lei. Consumatorul se obliga sa restituie aceasta suma bancii daca îsi recupereaza prejudiciul.
Plati internationale / fraudarea contului: Consumatorul F.S din Harghita a observat ca, fara acordul lui, s-au efectuat plati din contul personal catre mai multe firme din Spania. Banca i-a restituit întreaga suma (2.400 de lei) din tranzactiile contestate. În hotarare se mentioneaza ca banca îsi va recupera aceasta suma daca prejudiciul este recuperat ca urmare a actiunii penale desfasurate în acest caz.
Cum încearca infractorii informatici sa va fraudeze
Prin e-mail-uri în care esti anuntat ca ai castigat un cadou scump (sau chiar ai primit o mostenire) în urma unui concurs la care nici nu ai participat;
Prin site-uri clonate care au continut diferit fata de site-urile originale. Acestea anunta de multe ori reduceri nefiresti de mari, chiar si pentru produse nou-lansate pe piata;
Prin mesaje pe telefon sau primite în conturile de social-media care au atasate linkuri si par a fi trimise de prieteni, rude sau colegi;
Prin plasarea unor reclame contrafacute pe Google, care apar uneori atunci cand scrii denumirea bancii în browser sau în motorul de cautare. Reclamele imita datele bancii si te directioneaza pe o pagina care cloneaza ecranele platformei de Internet Banking. Astfel, atunci cand introduci datele de conectare, ele sunt copiate de catre infractori pentru a se conecta fraudulos la contul tau.
Phishing-ul se refera la fraudarea informatiilor bancare: Consumatorii sunt indusi în eroare de mesaje care par a fi transmise de banca prin care li se solicita sa comunice informatii confidentiale (numarul cardului, PIN-ul, codurile de utilizator sau de autentificare); primesc sms-uri în numele bancii în care li se cer date de activare, parole sau coduri de activare, ori li se solicita schimbarea datelor de securitate existente. Daca ai primit un astfel de mesaj, suna la banca sau scrie-i reprezentantului bancar cu care tii legatura si explica-i ce s-a întamplat.
Cum te feresti de fraude? Verifica informatiile primite!
Daca primesti mesaje prin care esti anuntat ca urmeaza sa încasezi în cont o suma de bani sau un premiu în bani, poti verifica autenticitatea mesajului prin informatiile care îti sunt solicitate. Astfel, ca sa primesti o suma de bani este necesar sa transmiti doar IBAN-ul si numele tau, nu si datele cardului. Datele cardului trebuie introduse doar daca vrei sa efectuezi tu o plata online.
Cand faci cumparaturi online, poti verifica daca site-ul respectiv este sigur pentru introducerea datelor personale, prin accesarea informatiilor disponibile în lacatul afisat langa numele site-ului à
Nu continua plata daca ai suspiciuni, iar daca ai platit deja, solicita imediat bancii blocarea tranzactiei.
O alta metoda de verificare este numele adresei de e-mail de unde primesti mesajul sau numarul de telefon de unde e posibil sa receptionezi sms-ul. Daca sesizezi greseli gramaticale, prescurtari sau elemente grafice neobisnuite în mesajul primit, acestea reprezinta semne suplimentare ca nu provin de la banca, ci de la un cont fals sau fraudulos.
Un alt sfat important este sa nu accesezi aplicatiile de online banking prin intermediul motoarelor de cautare. Nu transmite nimanui date de logare si parole necesare accesarii aplicatiilor de online banking!
Nu introduceti codul PIN pe niciun website accesat, nicio tranzactie online autentica nu va solicita aceste date din partea dumneavoastra!
Acordati maxima atentie plicurilor trimise de banci si care contin carduri/PIN-uri. Acestea trebuie sa fie intacte, iar PIN-ul initial setat de banca trebuie schimbat cu prima ocazie. În plus, cardul personal si PIN-ul nu trebuie pastrate niciodata în acelasi loc.
Despre CSALB: CSALB este o entitate înfiintata ca urmare a unei Directive europene si intermediaza gratuit si în mai putin de trei luni negocierea dintre consumatori si banci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice judet al tarii pot trimite cereri catre Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completand un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Daca banca accepta intrarea în procedura de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaboreaza cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialisti în Drept, cu expertiza în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolva amiabil, iar întelegerea partilor are puterea unei hotarari în instanta. Mai multe informatii despre activitatea Centrului puteti obtine si la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).