GYM PELE

Moment istoric la Lugoj. Incepe procesul de beatificare al Rafilei Galut, fecioara stigmatizata de la Bocsig

28 Martie 2016
lugojinfo.ro -Incepe procesul de beatificare al Rafilei Galut, fecioara stigmatizata de la Bocsig

Moment istoric la Lugoj unde, exact peste o saptamana, se deschide procesul de beatificare al Rafilei Galut.

La Lugoj este programata, chiar la inceputul saptamanii viitoare, o prima faza dintr-un lung drum, momentul avand loc la patru luni dupa ce, pe 2 decembrie 2015, Sfantul Scaun Apostolic al Romei, prin Congregatia Pentru Cauza Sfintilor, la cererea episcopului de Lugoj, Alexandru Mesian, a acordat Nulla Osta pentru inceperea procesului de beatificare a servei lui Dumnezeu, Rafila Galut. (1910-1939), fecioara stigmatizata de la Bocsig. “Dorim sa facem precizarea ca un proces de beatificare se desfasoara in doua faze: faza eparhiala si faza romana. Faza eparhiala va incepe la Lugoj, in ziua de 4 aprilie, orele 10, cu prima sesiune de deschidere si va continua in dupa-amiaza aceleiasi zile cu celebrarea Sfintei Liturghii Solemne in catedrala „Coborarea Sfantului Spirit”, de la ora 18.30. Tribunalul cauzei de beatificare a servei lui Dumnezeu, Rafila Galut, faza eparhiala este constituit din:

-actorul cauzei – Prea Sfintia Sa, Alexandru Mesian, Episcop Eparhial de Lugoj;

-postulator: rvs. pr. dr. Gabriel Buboi, rectorul Colegiului Pontifical „Pio Romeno” din Roma;

-vicepostulator: Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicar General al Eparhiei de Lugoj;

-promotorul justitiei: pr. Alexandru Plostinaru, Vicar Judecatoresc al Eparhiei de Lugoj;

-notar pentru prima sesiune: pr. dr. Marius-Petru Pop, consilier eparhial si secretar episcopal;

-notar actuar: pr. Gherghel Petrisor, paroh Zorlentu Mare;

-delegat episcopal: pr. Cristian Chisvasi, paroh Varadia;

-comisia de experti în istorie si arhivistica: dr. Sergiu Soica si Raimondo-Mario Rupp.

Dupa incheierea procesului in faza eparhiala, dosarul va fi trimis Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor, la Roma pentru faza a doua, faza romana“, au anuntat reprezentantii Episcopiei Greco-Catolice Lugoj.

Biografie

Rafila Galut s-a nascut pe 8 februarie 1910 la Bocsig, jud. Arad. A fost botezata la 10 februarie 1910 in biserica greco-catolica „Sf. Gheorghe” din localitatea natala, de catre Pr. Demetriu Nysztor. Credincioasa greco-catolica de mica a fost foarte apropiata de Biserica. In 1931 doreste sa devina calugarita in Congregatia Maicii Domnului de la Blaj dar, datorita sanatatii sale fragile, este sfatuita sa renunte.

Tanara fecioara din Bocsig a trait o viata spirituala exemplara, spovedindu-se cel putin o data pe luna si primind foarte des Sf. Euharistie; a participat la Sf. Liturghie si la diferitele devotiuni ale Bisericii Greco-Catolice: Sf. Rozar, Calea Crucii, Adoratie euharistica, novenele catre Sf. Anton de Padova si Sf. Tereza de Lisieux.

In perioada 1931-1939 a purtat stigmatele (ranile Domnului), lucru confirmat nu numai de parohul locului, Pr. Petru Vancu, ci si de diferiti preoti si medici delegati din partea Episcopiei Lugojului sa investigheze acest caz deosebit. Este interesant ca, in aceeasi perioada cu stigmatele Rafilei Galut, Icoana Maicii Domnului aflata in biserica greco-catolica din Scaius a lacrimat in zilele 30 septembrie si 15 octombrie 1934.

Primul raport despre stigmatele Rafilei este trimis de Pr. Petru Vancu Episcopiei de Lugoj pe data de 11 noiembrie 1933. Episcopul Alexandru Nicolescu de Lugoj il insarcineaza pe Pr. Dr. Iuliu Ratiu sa intocmeasca un chestionar cu 48 de intrebari care ii vor fi puse Rafilei despre stigmate si despre viziunile pe care ea spunea ca le are, raspunsurile la chestionar fiind  prezentate Episcopului impreuna cu un raport, pe data de 20 ianuarie 1934. Episcopia de Lugoj informeaza Congregatia Bisericii Orientale (Dicaster al Sfantului Scaun) despre cazul Rafilei Galut printr-o scrisoare adresata Cardinalului Luigi Sincero, pe data de 15 aprilie 1934; documentele referitoare la acest caz sunt traduse si trimise Sf. Scaun pe data de 27 iulie 1934.

La 30 august 1934 Sfanta Congregatie pentru Biserica Orientala comunica Episcopului Alexandru Nicolescu ca documentatia referitoare la Rafila Galut a fost transmisa Sfantului Oficiu. Pe 10 septembrie 1934 Episcopul Alexandru Nicolescu transmite Congregatiei pentru Biserica Orientala concluziile preotilor care au investigat cazul Galut: Pr. dr. Dominic Niculaes, Pr. Petru Herlo si Pr. dr. Iuliu Ratiu. Acestia descriu stigmatele precum si viziunile Rafilei: viziuni cu Maica Domnului care ii vorbea si viziunile cu Isus Cristos.

Pe data de 16 septembrie Rafila Galut este consultata la sediul parohiei greco-catolice Arad II-Sega de o comisie de medici formata din Dr. Nicolae Butean, Dr. Iuliu Vicas, Dr. Teodor Pop si Dr. Vasile Cucu. Medicii nu reusesc sa dea o explicatie stiintifica stigmatelor Rafilei. Ei au observat ranile de pe frunte, de pe cele doua palmi,  de pe coasta si de pe picioare. S-a constatat ca stigmatele nu apar la intervale fixe, ci la date anuntate de Maica Domnului.

Pe data de 1 octombrie 1934 aparitia stigmatelor se face in prezenta medicului Teodor Vicas, a Pr. Petru Herlo si a Pr. Petru Vancu, redactandu-se un proces verbal, document tradus si transmis imediat Sf. Scaun.

In zilele de 6-7 octombrie 1934 Rafila Galut se afla la Lugoj cu ocazia Congresului AGRU si a vizitei Regelui Carol II in oras si este primita de Episcopul Alexandru Nicolescu la resedinta episcopala, ocazie cu care Episcopul constata personal stigmatele. Rafila Galut se va ruga cu oceasta ocazie in fata Icoanei Maicii Domnului de la Scaius adusa in pelerinaj la Catedrala greco-catolica din Lugoj. Raportul cu privire la vizita Rafilei la Lugoj este redactat de canonicul Marianescu.

Pe data de 20 februarie 1935 Episcopia de Lugoj trimite un nou raport Congregatiei pentru Biserica Orientala referitor la cazul Rafilei Galut.

Pe data de 27 mai 1935 Pr. Augustin Pop OSBM care tinea Misiuni populare la Bocsig  in acea perioada, inainteaza Episcopiei de Lugoj un raport despre Rafila Galut, in care aceasta este definita de calugarul bazilian drept „o fiinta favorizata de Dumnezeu”, negasind nicio explicatie naturala pentru stigmate.

Din 31 ianuarie 1936 stigmatele au sangerat tot la doua saptamani, cate 3 zile, pana în 15 aprilie 1939, cand Rafila Galut a murit.

In 1948 Episcopia de Lugoj a initiat o noua ancheta, incredintata Pr. Vasile Borda. Acesta a incercat sa adune informatii de la toti cei care au cunoscut-o pe Rafila.

Calitatile Rafilei Galut recunoscute de contemporani erau: evlavie, ascultare, rabdare, mortificari, curatie, modestie, credinta simplitate, apostolat laic, iubirea aproapelui, stigmate si viziuni, chiar daruri profetice.

In 1979 se reface mormantul Rafilei Galut, la cheltuieli contribuind si Prea Sfintitul Episcop Ioan Ploscaru de la Lugoj, care s-a ocupat in perioada comunista de strangerea tuturor documentelor referitoare la fecioara stigmatizata de la Bocsig.