vineri, 29 martie 2024
8.9 C
Lugoj
spot_img

Ia traditionala banateana in prim planul expozitiei de la muzeul din Lugoj

Data:

spot_img
spot_img
spot_img

Manifestarea este prilejuita de Ziua Universala a Iei – un simbol identitar al costumului popular romanesc. Prin diversitatea si unicitatea campurilor sale ornamentale, camasa romaneasca a fascinat de-a lungul timpului, deopotriva, pictori celebrii (Henri Matisse), designeri internationali (Yves Saint Laurent, Kenzo, Jean Paul Gaultier) sau fete regale ale Romaniei interbelice (regina Maria, principesele Ileana si Elena).

“Impresionanta colectie a institutiei noastre, cuprinde sute de ii în patrimoniul sau – piese foarte valoroase, care prin unicitatea, vechimea si starea de conservare foarte buna, sunt susceptibile de a face parte din categoria tezaur, multe dintre acestea regasindu-se în expozitia temporara. Intentia noastra este de a promova spiritualitatea traditionala banateana, de aceasta data, prin portul iei, al spacelului, asa cum era el numit în limbaj dialectal banatean. În urma cu un secol, banatencele asortau la spacel, celelalte componente ale costumului traditional – poale, catrinte, conci sau opreg. În functie de calitatea fibrelor naturale din care erau tesute, de finetea matasii sau lanii folosita la cusaturi si broderii, spacelele ilustrau diferentele de statut social dintre femeile spatiului rural banatean. Decorul si regulile cromatice, respectate cu strictete (femeile casatorite si cele batrane foloseau culori mai sterse, mai închise, în timp ce tinerele fete preferau culori apinse), tradeaza varsta celor care purtau ia. Produs al unei adevarate industrii casnice exclusiv feminine, fiecare spacel, la fel ca si femeile care îl lucreaza, este unic în felul sau, prin prisma simbolurilor magice ale campului ornamental, menite a proteja purtatorul, de spiritele rele sau de farmece. Efortul de a tese la razboi panza si apoi de  a coase sau broda un spacel este dificil de imaginat în zilele noastre, aceasta munca putand dura chiar luni de zile, în contextul în care femeile coseau sase sau chiar opt ore pe zi. Manifestarea puncteaza, în egala masura, si o importanta sarbatoare a calendarului popular – ziua de Sanziene”, a declarat Daciana Vuia, managerul muzeului din Lugoj.

Vizitatorii pot descoperi în vitrinele expozitionale si colectia de papusi etnografice pictate pe lemn de Laura Vlad (sora poetului dialectal Victor Vlad Delamarina), acestea ilustrand diversitatea motivelor ornamentale ale iei din toate zonele etnofolclorice ale Romaniei. În 1929, Laura Vlad castiga Premiului I si Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Barcelona pentru papusile etnografice. Acestea au suscitat un mare interes în epoca, artista primind comenzi pentru figurinele sale, de la muzee din Viena, Helsinki, Rio de Janeiro, Timisoara, Brasov, dar si de la colectionari particulari de arta din Romania si strainatate. Expozitia poate fi vizitata la sediul Muzeului din Lugoj, pana la sfarsitul lunii iulie.

spot_img

LASATI UN MESAJ

Introduceti comentariul dvs.
Introduceti numele dvs.

Distribuie articolul:

Ultimele informatii

Din aceasi categorie
INFORMATII