Un angajat al Primăriei Lugoj a rămas fără zeci de mii de lei după ce a fost convins că poate obține câștiguri rapide dintr-o investiție fictivă, intens promovată la un moment dat pe rețelele de socializare. Lugojeanul a pierdut procesul intentat băncii, după ce a căzut victima unei fraude de tip „broker”, instanța respingând cererea de recuperare a sumei de 49.348,41 lei și obligându-l, în plus, la plata cheltuielilor de judecată.
Iți mulțumim că urmărești LUGOJ INFO !
În fața judecătorilor, funcționarul a susținut că sumele i-au fost transferate fraudulos din cont, prin operațiuni pe care nu le-ar fi autorizat. Magistrații au reținut însă că tranzacțiile contestate au fost efectuate cu folosirea elementelor de securitate ale aplicației de internet banking și că accesul terților la cont a fost posibil după ce reclamantul a permis controlul de la distanță printr-o aplicație instalată pe telefon.
Bărbatul a arătat că, în luna august 2023, a fost contactat de o persoană care s-a prezentat drept broker și care i-a propus o investiție legată de conducta de gaz BRUA. În timpul convorbirilor, acesta ar fi primit alerte push care indicau autorizarea unor plăți în valoare de 70.000 lei și 24.900 lei. Reclamantul a susținut că a anunțat imediat banca și că, deși a semnalat că nu a autorizat operațiunile, transferurile nu au fost oprite la timp.
Banca a prezentat propria versiune a faptelor, arătând că tranzacțiile au fost autorizate în forma convenită între părți, că ordinele de plată au devenit irevocabile potrivit legii și că, după notificarea fraudei, au fost luate măsuri de urgență pentru securizarea conturilor și blocarea instrumentelor de acces. La dosar au fost depuse înscrisuri, precum și un suport optic cu înregistrările discuțiilor telefonice dintre reclamant și reprezentanții băncii.
Instanța a constatat că, în data de 14 august 2023, la ora 17:39 a fost autorizată o tranzacție de 70.000 lei, iar la ora 17:49 o a doua tranzacție de 24.900 lei, în condițiile în care reclamantul a permis accesul unor terțe persoane la aplicația bancară prin intermediul unei aplicații de control la distanță. Din probe a rezultat că denunțarea caracterului fraudulos al operațiunilor a avut loc după efectuarea celui de-al doilea transfer, iar la ora 18:13 cardurile active au fost închise pentru a preveni alte sustrageri. Totodată, banca a reușit să recupereze suma de 45.551,59 lei din transferul de 70.000 lei, însă pentru suma de 24.900 lei răspunsul băncii beneficiare a fost negativ, rămânând astfel o diferență nerecuperată.
Pe fond, judecătorul a concluzionat că operațiunile contestate au fost tranzacții autorizate, realizate prin utilizarea elementelor de securitate cunoscute reclamantului, și că acesta și-a încălcat obligațiile de confidențialitate și de protejare a datelor de acces, oferind terților acces la telefon și la codurile OTP necesare autorizării. În aceste condiții, instanța a apreciat că pierderea suferită este consecința faptei culpabile a reclamantului și că nu a fost dovedită existența unei erori tehnico-bancare care să atragă răspunderea contractuală a băncii.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța l-a obligat pe reclamant să plătească băncii suma de 9.170,38 lei, după reducerea cuantumului solicitat inițial. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
