Daca in ziua de astazi soarta lui pare pecetluita, in perioada interbelica el a cunoscut atat povesti de iubire, cat si drame. In incinta cazinoului se discutau afaceri, se jucau sume uriase – atat in acea vreme, cat si dupa standardele de azi – si se castigau averi. La tot ce a vazut acest cazinou, doar marea poate sta martor. Daca in salile de bal si restaurante castigatorii petreceau, cei care isi pierdeau apartamentele si economiile de-o viata luau calea Marii Negre, punandu-si capat zilelor.
Iți mulțumim că urmărești LUGOJ INFO !
In zilele noastre, cazinourile nu mai sunt o raritate. Fiecare dintre noi se poate relaxa si se poate distra cu unele dintre cele mai bune jocuri de blackjack, sloturi sau ruleta online, chiar pe site-uri ca acestea.
O capodopera arhitecturala, cazinoul a fost inconjurat de multe mituri. I se spunea cladirea cu trei fundatii, sau cazinoul bantuit. Insa adevarata poveste a acestei impresionante cladiri am sa v-o impartasesc aici.
Primul cazinou al orasului Constanta s-a numit Kursaal si a fost ridicat in anii 1880, langa Farul Genovez. In traducere libere: “sala de relaxare”. In urma unei furtuni, acoperisul i-a fost distrus si dupa 10 ani de activitate, a fost demolat.
Casin, al doilea cazinou, a fost ridicat pe bulevardul ce poarta numele reginei Elisabeta. Il puteti recunoaste usor, pentru ca delfinariul este ridicat acum exact pe acest loc. Era o constructie impunatoare si avea o caracteristica aparte: 2 terase suprapuse, ce ofereau o priveliste incredibila! 10 ani mai tarziu, a fost de asemenea demolat pentru a face loc unei constructii si mai mari.
Stiati ca unul din promotorii cazinoului din Constanta a fost un capitan faimos, ce purta numele Constantin Creanga? Nu era altul decat fiul scriitorului Ion Creanga. Cazinoul actual a fost proiectat de celebrul arhitect Daniel Renard, intr-un stil revolutionar: “Art Nouveau”. Inaugurat in luna August a anului 1910, a fost desemnat cel mai mare local de jocuri de noroc de pe teritoriul Romaniei, in prezenta Principelui Ferdinand. Sase ani mai tarziu a fost lovit de schije, atunci cand au inceput bombardamentele asupra Constantei, in anul 1916. A fost folosit, de catre Crucea Rosie, pe post de spital. Un am mai tarziu redevine functional, dar in anul 1934, cazinoul necesita reparatii masive, sub indrumarea lui Daniel Renard.
Ultima consolidare i-a fost facuta in anul 1988. De atunci, acest extraordinar edificiu a ramas in paragina, dat uitarii si instrainat diferitelor institutii. Udrea nu a facut nimic, in calitatea dansei de “ministru al turismului”, iar distinsul domn Radu Mazare a incercat contractarea a 10 milioane de euro pentru restaurare, apoi a incercat un parteneriat cu niste antreprenori elvetieni. Macar a incercat.
Imi aduc aminte, copil fiind, cum ma plimbam pe faleza si il vedeam in toata splendoarea si maretia lui, pe marginea marii, impunator si incarcat de istorie.
Pacat ca in ziua de astazi il mai vedem doar in poze.
