Din mila lui Dumnezeu si gratie Sfantului Scaun Apostolic al Romei,
Episcop roman unit cu Roma, greco-catolic,
al Eparhiei de Lugoj
Onoratului cler
si iubitului popor credincios
har, binecuvantare si mantuire de la Dumnezeu-Tatal
si de la Domnul nostru Isus Cristos
„Caci Dumnezeu asa a iubit lumea, încat pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut
L-a dat ca oricine crede în El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica”(In. 3,16)
Iubiti frati întru preotie,
Iubitii mei fii sufletesti,
Iubiti credinciosi,
Din mila lui Dumnezeu sarbatorim si anul acesta, la 25 decembrie, Nasterea cea dupa Trup a Domnului nostru Isus Cristos.
Craciunul, cum numim noi aceasta sarbatoare, nu este o sarbatoare comemorativa precum cea a Sfantului Anton sau a Sfantului Nicolae, ci o sarbatoare de reînnoire sufleteasca. Isus, Pruncul dumnezeiesc, se naste în mod invizibil în Sfanta Euharistie, în inimile si în sufletele credinciosilor care se împartasesc cu Trupul si Sangele Domnului, care se roaga sau care participa la Sfanta Liturghie de Craciun.
Cand vorbim despre nasterea lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, descoperim doua marturii de credinta crestina: pe de o parte originea istorico-umana a lui Isus din Nazaret, iar pe de alta parte zamislirea Lui feciorelnica, prin lucrarea Spiritului Sfant, adica divinitatea lui Cristos. Isus Cristos este om si Dumnezeu în una si aceeasi persoana.
Profetii în Sfintele Scripturi ne vorbesc despre Fiul Sau Unul Nascut din Samanta lui David, dupa Trup, randuit ca Fiu al lui Dumnezeu dupa putere, dupa Spiritul sfinteniei (cf. Rm. 1,2-4).
Iubiti credinciosi,
În Simbolul credintei ne este formulata nasterea lui Isus Cristos: „Care pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire, s-a coborat din cer si s-a întrupat de la Spiritul Sfant si din Maria Fecioara si s-a facut om”.
Evanghelistul Luca ne relateaza : „Si pe cand erau ei acolo la Betleem, s-au împlinit zilele Mariei ca sa nasca, si L-a nascut pe Fiul ei întai-nascut, L-a înfasat si L-a culcat în iesle, caci nu era loc pentru ei în casa de oaspeti” (Lc. 2,6-7).
Sfantul Ioan ne spune: „Într-ale Sale a venit, dar ai Sai nu l-au primit” (In. 1,11). Pentru Rascumparatorul lumii, pentru Acela pentru care toate au fost create (cf. Col. 1,16), nu este loc. „Vulpile au vizuini si pasarile cerului cuiburi, dar Fiul omului nu are unde sa-si plece capul” (Mt. 8,20). Cel care a fost rastignit în afara cetatii (cf. Evr. 13,12) a venit în lume tot în afara cetatii.
Maria si-a pus copilul nou-nascut într-o iesle (cf. Lc. 2,7). De aici aflam ca Isus s-a nascut într-un staul, într-un spatiu neprimitor.
Noi putem spune ca ieslea din Betleem este asemenea unui altar. Aceasta iesle simbolizeaza chivotul în care se pastreaza Sfanta Euharistie, în care Domnul se afla prezent pe altar în mijlocul oamenilor.
Profetii Isaia si Habacuc, precum si cartea Exodului ne spun ca în fata ieslei se aflau boul si asinul. Aceste doua animale reprezinta omenirea cea lipsita de întelegere. În iconografia crestina, totdeauna gasim langa iesle boul si asinul.
Poetul George Cosbuc, în poezia „Afara ninge linistit” ne prezinta atat de frumos scena din Betleem:
Cum s-a nascut Cristos în frig,
În ieslea cea saraca,
Cum boul peste el sufla
Caldura ca sa-i faca.
Cum au venit la ieslea lui
Pastorii de la stana
Si îngerii cantand din cer,
Cu flori de mar în mana.
Colindele noastre romanesti înca sunt pline de mesaje care ne vorbesc despre nasterea Pruncului Isus.
Iubiti frati întru Cristos,
Sfanta Evanghelia de la Luca ne spune ca „Maria l-a nascut pe fiul ei întai-nascut” (Lc 2,7). Ce înseamna aceasta? Ce înseamna întai-nascut?
În acest caz, „întai-nascut” nu este neaparat primul dintr-o serie succesiva. Pentru noi „întai-nascut” – conform Evangheliei – este Isus Cristos nascut în pestera din Betleem, care a venit mai înainte de orice creatie, El este în mijlocul nostru.
Isus este Întaiul-nascut înainte de orice creatura (Col. 1,15). „Întaiul nascut din morti” (Col. 1,18). „Prin care toate s-au facut” (Col. 1,16). „El are întaietate în toate” (Col. 1,18).
Notiunea de „Întai-nascut” are o dimensiune cosmica. Cristos, Fiul Întrupat, este înainte de orice creatie. El este începutul noii creatii, care a început odata cu Învierea Sa, adica a doua creatie a omenirii pentru viata de veci.
Dragi credinciosi,
La 20 noiembrie 2016, în Duminica Cristos Rege, Papa Francisc a închis Poarta Sfanta a Bazilicii Sf. Petru din Vatican, eveniment care a încheiat Anul Milostivirii Divine. Anul Sfant al Milostivirii sau Jubileul Milostivirii a fost deschis de Papa Francisc la 8 decembrie 2015 si a fost marcat prin deschidere portii sfinte a Bazilicii Sfantul Petru din Vatican. Se estimeaza ca în întreaga lume au fost deschise aproximativ 10.000 de porti sfinte în 2089 dieceze.
Acest an jubiliar a însemnat pentru întreaga Biserica o accentuare a dimensiunii milostive a lui Dumnezeu fata de oameni, dar si a noastra fata de aproapele.
În Eparhia noastra de Lugoj au fost declarate sase biserici jubiliare ale milostivirii divine: Catedrala din Lugoj; biserica Sfanta Maria Regina Pacii si Unitatii din Timisoara; biserica Immaculata din Deva; Biserica Sfanta Fecioara Maria de la Fatima din Resita; Sanctuarul Marian de la Scaius si biserica Nasterea Maicii Domnului din Arad.
În acest timp al Jubileului Milostivirii, s-au primit foarte multe haruri. De-a lungul istoriei omenirii am vazut si noi multe semne ale milostivirii Divine.
Unul din marile haruri ale milostivirii lui Dumnezeu este Nasterea Domnului nostru Isus Cristos „Caci Dumnezeu asa a iubit lumea, încat pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut L-a dat ca oricine crede în El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica”(In. 3,16) eveniment care a adus mantuirea întregului neam omenesc.
Un alt mare har al Milostivirii lui Dumnezeu pentru Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica a fost reînvierea acesteia. Dupa 40 de ani de persecutii sangeroase ea si-a castigat libertatea.
Milostivirea divina este infinita. Trebuie ca pentru toate darurile sa fim recunoscatori lui Dumnezeu de la care vine toata darea cea buna.
La randul nostru si noi trebuie sa fim milostivi fata de aproapele. Cristos ne învata : „fiti milostivi precum Tatal vostru din cer milostiv este ” (Lc. 6,36)
Anul Milostivirii s-a încheiat dar milostivirea lui Dumnezeu continua: „Iata Eu cu voi sunt în toate zilele pana la sfarsitul lumii” (Mt. 28,20).
*
* *
Sa-L întampinam pe Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, cu pastorii, cu îngerii si cu întreaga creatie, aducandu-I ca dar viata noastra împodobita de virtuti.
Cu aceste ganduri si cu parinteasca dragoste, Va dorim sa petreceti Sfintele Sarbatori ale Nasterii Domnului si ale Anului Nou 2017 cu sanatate si belsug de haruri ceresti.
Sarbatori fericite!
La multi si fericiti ani!
Cu arhieresti binecuvantari,
†ALEXANDRU,
Episcop de Lugoj
Data la Palatul Episcopal din Lugoj, la praznicul Nasterii Domnului, Anul Domnului 2016.
